Psihanaliza > Editorial

Psihologia indiferentismului la români

Copiii sînt interesați de mediu în funcție de gradul de stimulare pe care îl manifestă exteriorul dar mai există și un alt aspect: funcția de explorare sau dorința de a cunoaște (epistemofilia). Sigur că stimulările senzoriale primează și chiar se împletesc cu setea de a ști. Totuși, dorința de a ști poate exista singură și impulsiona copilul să investigheze, asta dacă nu cumva părinții foarte "grijulii" o stăvilesc cu "bune intenții".

La adult, funcția de a ști nu dispare dar capătă o expresie mai conturată și nu difuză ca la copil. În plus se accentuează o altă funcție, aceea a sentimentului că mediul social (și existențial) este static, și introduce un soi de obișnuire cu stimulii și, de aici, o senzație de neplăcere.

În viața de zi cu zi, adultul trebuie să învingă neplăcerea monotoniei pentru a munci, a crea relații și a susține altele mai vechi etc. Ideea de obligație, de datorie sau aceea de responsabilitate domină raportul său plăcere-neplăcere cu mediul. Altfel spus, adultul continuă o activitate monotonă nu pentru că aceasta îl excită ci pentru că trebuie...

Există însă situații cînd acest "trebuie" se atenuează pînă la dispariție și o dată cu dispariția apare indiferența față de mediu, de "trebuie" și de alte procese care decurg din interacțiunea mediu-necesitate-obligație.

În viața noastră politică, caracterizată printr-un conflict deschis toți-împotriva-tuturor, și mai ales fără finalitate - creșterea nivelului de civilizare, a nivelului de trai, confortul, locuri de muncă etc. - prezența adultului angajat este din ce în ce mai mică. Să luăm exemplu mișcării sindicale care practic este moartă la noi. Să luăm exemplul situațiilor tipice (TVA 24%, micșorarea salariilor, mărirea taxelor) care impuneau revolta socială la scară (ca în țările zise civilizate) și care nu au trezit decît un interes marginal.

Indiferența românului față de tot ce este politic și implicit absența sa vizavi de tot ceea ce ar trebuie să-l intereseze este un fapt cert, deplîns de specialiști și de publicul larg chiar. Explicația ar fi, așa cum am zis deja, sterilitatea mesajului politic și mai ales ineficiența în această sferă. Dar mai e ceva specific, local. Într-o societate insuficient sudată, coagulată, unde legea nu este un "trebuie-să", fiecare se descurcă individual. Din sentimentul extrem de viu al descurcării pe cont propriu decurge și indiferentismul politico-social al majorității românilor.

În mod cert, cei care nu sunt implicați direct în viața de partid - deci nu au iluzia participării la o elită care impune militantism - sunt cei mai detașați atunci cînd problemele colective presează și impun reacții sincrone dinspre opinia publică. Această detașare * este o otravă socială căci ea permite elitelor conducătoare să manevreze fără scrupul și angajament problemele sociale de interes general.

Din nefericire, nu vedem o soluție la această stare de fapt - în nici un caz o soluție globală.

--
* Cineva, care vizitase China și fusese impresionat de "detașarea chineză", îmi spunea că aceasta seamănă izbitor de mult cu cea românească. Numai că premizele nu sunt aceleași: la chinezi, filozofia interiorizată, orientală, explică de ce, pe cînd la noi o nouă sau de fapt veche etică a indiferentismului se substituie. Românul nu este senin în fața agitației cotidiene, ca orientalul, ci se manifestă foarte practic, dar pe cont propriu.

--
Material de Jean Chiriac

Arhiva editorial 

2007
-
Gripă sau isterie
-
Paștele, prilej de sărbătoare a burții
-
O reclamă de doi bani
-
Două pericole
-
Aderare de formă?
-
Românii și credința
-
Burtă, numai burtă?
-
La ce bun cabinetul de psihanaliză?
-
Nici Jung, nici Freud
-
Conectat sau neconectat?
-
De ce așa puțini la vot?
-
Apocalipsa și Codul lui DaVinci
-
Despre cum NU se face un CV

2008
-
Sexualitatea publică este un rău?
-
Psihanaliza, obiect de muzeu
-
Psihologia și vindecarea psihologică
-
Freud, actualități
-
Despre egalitarism în viața cuplului
-
La moartea Monicăi
-
Politica impactului și alegerile
-
Excluși virtual și fizic
-
Sîntem și noi ca americanii?
-
O gîndire săracă
-
Răspuns lui Bartolomeu Anania
-
Cum putem studia psihanaliza?
-
Cine are nevoie de români adulți?
-
Miracolul din mînăstire
-
Practici și te transformi ACUM!
-
De unde nostalgia după epoca apusă
-
Psihanaliza în 2008

2009
-
Eminescu = Mutu?
-
Autocunoaștere prin psihanaliză
-
Discriminarea pozitivă și cuvîntul "primitivi"
-
Problema mîntuirii, azi
-
Paște ortodox sau paște catolic?
-
Veriga lipsă și așteptările umane
-
Democrație cu minus
-
90% violență pentru copii
-
Psihanaliză + religie = sinteză salvatoare?
-
Cît de inconștient este inconștientul
-
Interesul românilor pentru psihanaliză
-
Atenție la români!

2010
Idei pentru introducerea psihanalizei la noi
Agresivitatea la romăni
Gîndirea mecanicistă și psihanaliza
De unde ni se trage?
Afaceri prospere în vremuri de criză
Omul castrat social
Freud nu a fost sfînt
Totul dezinteresat, pentru binele colectiv!
Revenirea la sănătatea esențială
Despre două tipuri de stres
De ce nu este receptat Jung?
Bucureștiul ieri și azi
Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau

2011
Măsurile nepopulare și semnificația lor
Refulatul și interpretarea viselor
Consultații psihanalitice prin email
Au luat-o romînii razna?
Salvarea este o iluzie?
Despre derută și a te da mare
Are psihanaliza viitor?
Despre negativitatea altora și de ce avem nevoie de ea
Cu autismul la psiholog
Așteptînd să treacă criza
Despre transfer și interpretarea viselor în cura psihanalitică contemporană
Despre ziua națională și ambianța afectivă

2012
Cum apărăm psihanaliza
Cuvinte despre solidaritate
Mai este nevoie de psihoterapie?
Cultul mașinii la români
Psihanaliza freudiană și globalizarea
Sexualitatea și psihanaliza
Psihanalist cu acte în regulă
Săraci dar cinstiți
Compasiune sau iubire de sine?
Psihanaliza și parvenitismul
Românism durabil

2013
Ideologia medicală și psihanaliza
Neputința de a mișca mintea
Geniul uman și tehnologia
Valoarea adevărului
Impresii de sărbătoare
Despre umanitatea văzută ca mașină
Despre globalizare și globalizat
Psihologia reclamei mediatice
De ce-mi plac filmele rusești
Autoanaliză și obbiectivitate la români
Iluziile vieții la țară
Despre concilierea cu celălalt, cu umbra

2014
Psihanaliza personalității politice
Psihoterapie, spovedanie și disociere mentală

 

^ Sus

 

Home | Psihanaliza | Cursuri | Articole

 Asistență 24x24 | Forum | Blog

Contact

© 1998-2023, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa