Democraţie cu minus

Democraţia la români are multe minusuri. Unul din ele s-a arătat la recentele alegeri pentru parlamentul European. Şi voi explica pe scurt despre ce e vorba.

E firesc în democraţie ca toată lumea, fără nicio excepţie, să poată să candideze şi să fie aleasă. Eu, tu, oricare dintre noi, poate candida şi poate fi ales pentru că democraţia presupune acest drept.

Problema nu este însă la nivelul admiterii candidaturii mele, ci la acela al gradului de conformitate al candidaturii cu exigenţele funcţiei la care candidez. Pentru că una este să candidezi la funcţia de preşedinte al blocului în care locuieşti şi alta să candidezi la funcţia de parlamentar european. Aceasta din urmă solicită experi enţă substanţială şi profesionalism şi , din acest punct de vedere, experienţa şi profesionalismul devin condiţii fără de care nu se poate.

Dacă democraţia garantează dreptul meu de a fi candidat şi votat ea nu poate exclude î nsă obligativitatea ca o candidatură să fie conformă unor norme profesionale stabilite.

Este evident că la alegerile recente au fost alese persoane fără nicio calitate profesională. Este democratic să fie alese, repet. Dar oare şi util pentru societate?

Dacă, să zi cem, alegem în fruntea armatei, pe front, un cioban fără nicio experienţă cu strategiile şi problemele legate de intervenţiile armate, este oare util pentru armată? Întrebarea este, evident, retorică, întrucît răspunsul nu poate fi decît: Nu, nu este util. La fel stau lucrurile şi în viaţa publică, în parlament, în partide, cultură, spiritualitate etc. oriunde este nevoie de anumite calităţi, de experienţă şi profesionalism. Acestea garantează bunul mers al lucrurilor.

Alegerile noastre parlamentare au arătat totuşi că nu este nevoie nici de experienţă şi nici de profesionalism. Şi, evitîndu-se acest aspect major, discuţiile şi comentariile "specialiştilor " s-au axat pe calitatea votării, pe faptul că puţini români au fost prezenţi la vot, pe faptul că str uctura votanţilor era cutare şi cutare. Nimeni nu a observat că aceste aspecte sînt secundare . Sau că ele decurg din altele care ţin de profesionalism, vocaţie, experienţă etc.

Explicaţia poate fi că la noi toate cuceririle democraţiei sunt apli cate formal (forme fără fond) şi fără a avea înţelegerea necesităţii lor imediate. Românii nu au convingerea că societatea poate merg mai bine dacă introducem şi la noi "reglementările" comunitare.

În final, românii au demonstrat la recentele alegeri că victoria democraţiei nu este şi victoria societăţii. Ba chiar că aceasta din urmă, societatea, are numai de pierdut dacă aplicăm democraţia formal, fără a înţelege limitele ei necesare şi justificate. Miraţi că am venit puţini la vot, comentatorii nici nu au visat că absenţa noastră poate avea şi explicaţiile de mai sus, ca şi cum simplul fapt de a veni la vot, maşinal, este garant al bunului mers al societăţii noastre!

--
Articol de Ioan Ionuţ