Două pericole de evitat în psihanaliză

Două pericole trebuie combătute în psihanaliză: aplicarea teoriei "ca la carte" sau psihanaliza "din burtă".

Primul e uşor de explicat: indivizii care au învăţat din cărţi şi nu au o formare personală au tendinţa să aplice teoriile psihanalitice ad litteram. Ei nu se sinchisesc de realitate, ci de ceea ce se scrie în manuale. Este o psihanaliză dogmatică în cel mai bun caz. Urmarea acestei practici este o intoxicare teoretică şi inchizitorială. Cine îndrăzneşte să nuanţeze este taxat drept incompetent!

Aplicarea "din burtă" se traduce prin psihanaliza după ureche (lăutăreşte) sau după bunul plac. După ureche este în cazul celor care au citit o carte-două de psihanaliză, în pauza de masă. Nu au prins decît idei vagi, pe care le exprimă aproximativ.

"După bunul plac" este cazul celor care au citit şi ei cîteva pagini, dar fac din psihanaliză ilustrarea propriilor lor idei (dacă au aşa ceva). Psihanaliza devine stindardul lor ideologic. Este cazul aşa-zişilor post-freudieni care repetă din Freud numai anumite concepte şi renunţă la altele, dificile sau neplăcute.

Unde se situează românii? În primele două clasificări - dogmatic şi după ureche. Cei care studiază prin facultăţi (unde se admite psihanaliza facultativ!) o aplică dogmatic - autodidacţii, după ureche.

Este un fapt constatat deja că în România nu exista nici azi psihanalişti autentici, cu formare personală temeinică. Nu avem speranţe nici pentru viitor de vreme ce nu se face nimic decît organizare managerială şi profit (vînzare de masterate).

AROPA - 2007