Inconştientul personal şi colectiv
La început termenul "inconştient" s-a limitat să denote starea de refulat sau conţinuturi uitate. Chiar şi pentru Freud, care oferă inconştientului un rol activ - cel puţin metaforic - inconştientul nu este decît locul unde se strîng conţinuturile uitate şi refulate şi are o semnificaţie funcţională
numai mulţumită acestora. Pentru Freud in
conştientul nu are decît o natură exclusiv personală deşi el era
conştient de forma sa arhaică şi mitologică. Un strat
mai mult sau mai puţin superficial al inconştientului este fără îndoială personal. Eu îl numesc
inconştient personal. Dar acest inconştient personal se sprijină pe un strat mult mai adînc
care nu derivă din experienţa personală şi nu este o achiziţie personală ci una înnăscută. Acest strat mai profund l-am numit inconştient colectiv. Am ales termenul "colectiv" deoarece această parte a inconştientului nu este individuală ci universală; în contrast cu psihicul personal, ea po
sedă conţinuturi şi moduri de manifestare mai mult sau mai puţin identice la toţi indivizii. Cu alte cuvinte este identică la toţi oamenii şi astfel constituie un
substrat psihic comun de natură suprapersonală care este prezentă în fiecare din noi. (Extras din
Arhetipurile inconştientului colectiv). -- Mai multe citate vor fi postate aici curînd. Abonează-te la newsletter
ca să fii la curent cu noutăţile. |