Analiza viselor (extras)

de Carl Jung

Am început acest studiu subliniind diferența dintre un semn și un simbol. Semnul este întotdeauna mai puțin decît conceptul pe care îl reprezintă, în timp ce simbolul trimite mereu la un conținut mai vast decît sensul său imediat și evident. Pe de altă parte, simbolurile sînt produse naturale și spontane. Nici un geniu, niciodată, nu aluat o pană sau un stilou zicîndu-și "acum voi inventa un simbol". Nimeni nu poate lua un gînd mai mult sau mai puțin rațional, constituind concluzia logică a unui raționament sau creat deliberat, pentru a-i da apoi o formă "simbolică". Oricît de neobișnuită ar fi expresia pe care i-o dăm, o asemenea idee va rămîne întotdeauna un semn atașat la gîndirea conștientă pe care o semnifică și nu un simbol care sugerează ceva care nu a fost încă cunoscut.

În vise, simbolurile se prezintă spontan, căci visul este un eveniment și nu o invenție. Ele sînt deci sursa principală din care ne extragem cunoașterea simbolismului.

Dar trebuie să subliniez că simbolurile nu apar numai în vise. Ele intervin în tot soiul de manifestări psihice. Există gînduri și sentimente simbolice, fapte și situații simbolice. Adeseori se pare că chiar și obiectele inanimate cooperează cu inconștientul în crearea formelor simbolice. Există numeroase întîmplări demne de crezut cu pendule care se opresc în momentul morții proprietarului: cum ar fi cea a lui Frederic cel Mare de la Sans-Souci. Alte exemple foarte răspîndite sînt oglinda care se sparge sau tabloul care cade atunci cînd survine un deces. Sau sfărîmarea inexplicabilă a unor obiecte banale într-o casă în care unul din locuitori trece printr-o criză afectivă. Chiar dacă scepticul refuză să creadă în asemenea povești, ele reapar frecvent și aceasta este suficient pentru a dovedi importanța lor psihologică.

Există, totodată, multe simboluri dintre cele mai importante care nu sînt individuale ci colective, atît din punct de vedere al naturii, cît și al originii lor. Acestea sînt mai degrabă imagini religioase. Credinciosul le atribuie o origine divină și le consideră un produs al unei revelații. Scepticul afirmă că ele au fost inventate. Ambii greșesc. Este adevărată remarca scepticului că simbolurile și conceptele religioase au fost de-a lungul secolelor obiectul unei elaborări minuțioase și conștiente. De asemenea, este adevărată și convingerea credinciosului că obîrșia lor este atît de îndepărtată în misterul trecutului încît par să nu aibă o origine umană. Dar ele sînt de fapt "reprezentări colective" care emană din vise și din imaginația creatoare profundă. Ca atare, ele sînt manifestări involuntare, spontane, care nu datorează nimic unei intenții deliberate.

Acest fapt, după cum voi explica mai tîrziu, are o influență directă și importantă asupra interpretării viselor. Este evident că dacă vom presupune că un vis este simbolic îl vom interpreta altfel decît persoana care presupune că el își extrage forța esențială de la gînduri și emoții cunoscute și travestite în vis. În acest din urmă caz nu prea ar mai avea sens să interpretăm visul deoarece nu am găsi în el decît ceea ce știm deja.

=> Descarcă întreg articolul (format PDF, 154 Kb) - click aici

Analiza viselor coperta
Extras din Analiza viselor,
ediție realizată de AROPA -
Informații despre procurarea cărții online
aici.

--

<= Înapoi la Librărie