Stadiile activităţii lui Jung

Motto: Mulţumesc lui Dumnezeu
că sînt Jung şi nu jungian. (C.G. Jung)

Activitatea ştiinţifică a lui Carl Jung se poate diviza în cîteva perioade importante:

- Perioada activităţii la clinica din Burgholzli , condusa de faimosul Bleuler. Din această perioadă datează lucrarea sa despre asociaţiile libere şi observaţiile privind manifestările psihice ale bolnavilor mintal. Aceste observaţii vor fi exploatate mai tîrziu în opera sa de maturitate.

Mandala - imaginea centrului în psihologia analitică (click pe imagine)

- Perioada colaborării cu Sigmund Freud
Aşa cum atestă corespondenţa dintre cei doi, Jung a dus mai mulţi ani la rînd o activitatea frenetică în sprijinul "cauzei", adică promovarea şi impunerea psihanalizei freudiene în conştiinţa medicală a epocii. Această perioada şi-a lăsat amprenta în lucrarea Metamorfozele libidoului şi simbolurile sale. Tot în această lucrare apar însă şi primele semne ale despărţirii de teoriile freudiene.

- Perioada confruntării cu inconştientul
Jung renunţă la activitatea sa medicală şi se retrage din funcţiile deţinute în cadrul mişcării psihanalitice. El o rupe brutal cu Freud şi se dedică - într-o solitudine cvasitotală şi într-o stare de spirit care friza schizofrenia - studiului fantasmelor propriului său inconştient. Aici găseşte o sursă nesecată de inspiraţie pentru operele sale de maturitate.

Cele opt trigrame din I Ching şi corelările lor (click pe imagine)

- Perioada elaborării psihologiei analitice şi a operei de maturitate
Jung este tras de alchimie, în care găseşte confirmarea propriilor sale concepţii legate de procesul de individuaţie. El scrie o carte monumentală: Psihologie şi alchimie în care ilustrează procesul de individuaţie şi raporturile sale cu alchimia medievală analizînd visele unui pacient.

Se ocupă de asemenea de fenomenul sincronicităţii, de I Ching - îl prezintă pe Richard Wilhelm conştiinţei intelectuale europene.

Scrie lucrări şi comentarii alchimice şi astrologice foarte importante. Opera sa considerabilă este foarte greu de sistematizat. Doctrina sa - mai degrabă filozofică decît psihologică - îl determină pe Freud să constate depărtarea fostului său emul de teoriile psihanalizei şi cochetarea cu profetismul (aluzie la mărturiile lui Jung privind visele şi impresiile sale vizuale profetice). AROPA