Pornind de la aceste elemente, interpretarea visului nostru nu este greu de realizat dacă stabilim o relaţie logică între ele: îmbogăţire peste noapte în urma unei nenorociri (probabil un deces) a unei persoane (rude?) îndepărtate; moştenire neaşteptată.

• O  altă variantă a "metodei de descifrare"

Există o variantă  a acestei metode, continuă Freud, expusă în scrierile lui Artemidor din Daldis: 

Aici se ţine seama nu numai de conţinutul visului, ci şi de personalitatea şi circumstanţele vieţii autorului visului: cutare detaliu are semnificaţii diferite de la individ la individ, după cum acesta este bogat sau  sărac, căsătorit sau celibatar, orator sau  negustor. (2)

Ce caracterizează, însă, acest procedeu  este că  "interpretarea nu are în vedere ansamblul visului, ci fiecare din elementele sale de conţinut, ca şi cum visul ar fi un conglomerat în care fiecare fragment de mineral reclamă o determinare aparte". (3)

"Metoda  descifrării", conchide Freud, este inutilizabilă pentru tratarea ştiinţifică a  viselor. Pentru că depinde de o "cheie", şi "de aceea este lipsită de orice  garanţie".(4) Ne este  imposibil să întrezărim cum s-a stabilit corelarea dintre elementul oniric şi semnificaţia sa din "cheia de  vise". Bunăoară, nu vedem cum  putem ajunge de la "mersul cu trenul" la "necaz care te ameninţă de unde nu te aştepţi" sau de la "bagaje", la "veste bună sau îmbogăţire rapidă, neaşteptată".

• Metoda psihanalitică

Trebuie să subliniem că psihanaliza nu tratează visul ca pe  un produs al facultăţii noastre mantice sau ca pe un  mesager al zeilor. Abordarea ştiinţifică, la care face aluzie însuşi Freud, îi refuză visului acele virtuţi care nu pot trece examenul cercetării clinice.

În ce îl priveşte, Freud afirmă că visul este întotdeauna expresia halucinantă a  unei dorinţe refulate. El insistă asupra faptului că interpretarea nu se poate lipsi  de asociaţiile visătorului, de amintirile şi impresiile pe care elementele visului, luate separat, i le evocă. Astfel, în legătură cu visul citat de noi mai sus, Freud ar obţine următoarele informaţii:

- Călătorie cu trenul - îi sugerează visătorului o manieră de deplasare care îi  displace, pentru că este inconfortabilă. El preferă să meargă cu automobilul personal, mai ales atunci cînd îşi petrece week-end-ul într-o excursie la munte sau la mare.

- Uitatul bagajelor -  visătorul se plînge de faptul că, de la o vreme, uită de la mînă pînă la gură, este distrat, absent, neatent, cu capul în nori. Toate aceste aspecte, aparent anodine, îl irită. Mai adaugă că el nu a fost niciodată atît de "zăpăcit" şi că, de bună seamă, o copiază pe soţia sa care este, într-adevăr, zăpăceala întruchipată.

Analizînd mai departe impresiile visătorului, Freud ar mai afla că soţia visătorului se poartă cu el ca "o mică prinţesă"; arogantă şi plină de fumuri, îl tratează pe soţ "de sus", cu un aer de superioritate suficientă etc.

Concluzia visului se impune astfel de la sine: el exprimă dorinţa visătorului de a schimba locul cu soţia sa (de aici ideea că o copiază), de a  fi el "prinţul" şi soţia "servitorul".(5) Ideea de inconfort(abil), ascunde de fapt o neplăcere mult mai mare legată de viaţa de cuplu a visătorului.