FREUD
Actualităţi

• Cărţi

În mai 2007, Frank Tallis lansează Vienna Blood , un roman ce ilustrează societatea vieneză în epoca lui Freud. Descoperim un Sigmund pasionat de sfincşi şi care îşi umple locuinţa cu statuete ale unor astfel reprezentări mitologice. Însăşi Viena este plină de sfincşi, creionând astfel un oraş plin de mistere, de societăţi secrete. Scriitorul şi psihologul englez prezintă societatea secretă de psihanaliză iniţiată de medicul neuropsihiatru ce este comparată de unul din discipolii săi cu o religie, Freud fiindu-i profet. Adep ţii acestei mişcări, iniţial în număr redus, se întâlnesc în mod regulat - în fiecare miercuri - la reşedinţa lui Sigmund. Temele principale ale discuţ iilor sunt visele şi încercările de căutare a unor chei de interpretare a acestora precum şi alte aspecte ale minţ ii umane (mysterious workings of the human mind). Personajul principal al romanului, Max Libermann se angajează în rezolvarea unei crime, însă îi vine foarte greu să pătrundă în mintea ucigaşului. Participarea la o întâlnire în organizaţia secretă a lui Freud şi o discuţie cu acesta îl va face însă să vadă lucrurile dintr-o altă perspectivă ... Pentru detalii, puteţi vizita site-ul scriitorului, www.franktallis.com, unde veţi putea găsi informaţii şi despre alte cărţi de gen ale lui Tallis.

*

Un alt roman lansat în martie 2008 ce se foloseşte de psihanaliză este cel al lui Scott Spencer - Willing - carte vizibil influenţată de teoriile psihanalitice ale lui Freud. Un jurnalist de 37 de ani din Manhattan pleacă într-o călătorie, sperând să-şi găsească inspiraţia pentru a scrie o carte. Diverse aspecte ale sejurului său îi readuc în minte evenimenete trecute şi uitate din copilăria sa. Per total, cartea ne face să ne gândim că într-o lume plină de obsesii, încă mai putem să ne amuzăm.

*

Unul din urmaşii lui Freud, Sophie, nepoata acestuia, s-a facut remarcată nu numai datorită bunicului ei, ci şi graţie cărţilor pe care le-a scris despre familia sa. Printre acestea se numără My Three Mothers and Other Passions (Cele trei mame ale mele şi alte pasiuni) publicată în 1988 şi Living in the Shadow of the Freud Family (Trăind în umbra familiei Freud) în 2007. Primul roman vorbeşte despre relaţia dificilă pe care Sophie a avut-o cu mama sa, cu mătuş a sa, precum şi cu Anna Freud, cea mai tână ră dintre fiicele medicului. Al doilea prezintă destinul familiei Freud de-a lungul secolului XX, fiind un rezultat al combinării memoriilor mamei sale, jurnalului personal şi a altor scrieri de familie. Scriitoarea ne dezvăluie anumite aspecte interesante ale familiei Freud, precum faptul că bunicii ei nu s-au plăcut niciodată şi nu au fost de acord ca părinţii ei sa se căsătorească, Sigmund Freud fiind considerat un oricare alt psihiatru care scrie pornografie ("just another psychiatrist and one who writes pornography at that").

• Expoziţii

Muzeul evreilor din New York găzduieşte în perioada 16 martie - 3 august 2008 expoziţ ia reînnoită a lui Andy Warhol - Ten Portraits of Jews of the Twentieth Century (Zece portrete ale unor evrei din secolul XX) - prezentată iniţial in 1980. Printre ace ştia îl regăsim şi pe Freud, care ocupa un loc de onoare ală turi de Albert Enstein, Gertrude Stein, Franz Kafka, fratii Marx şi alţi câţiva. Warhol îi consideră pe aceştia zece genii evreieşti, personaje de excepţie în istoria evreilor şi cea mondială. Cei interesaţi pot vizita site-ul oficial al muzeului - www.jewishmuseum.org , la rubrica Collection & Exhibitions.

• Conferinţe

Pe 25 martie 2008 Sophie Freud a susţinut o conferinţă la Universitatea din Massachusetts Dartmouth, unde a vorbit despre viaţa şi lucrările sale. întâlnirea a fost un adevarat succes. Ceea ce surprinde în cazul ei este faptul că, spre deosebire de alţi membri ai familiei Freud, nu este în totalitate de acord cu teoriile bunicului său, gă sindu-le pe unele dintre acestea inutile. Nu se simte obligată să apere operele acestuia, afirmând că sunt destui cei care o fac deja.

• Diverse

Unii ar putea fi interesaţi de existenţa unor înregistrări video sau audio cu marele medic, însă, din păcate, nu exist ă decât una singură. Aceasta este facut ă in anul morţ ii sale - 1938 - când suferea de cancer de maxilar, vorbitul fiind foarte dureros. Filmul are câteva minute, iar Freud vorbeş te despre lucrările sale, accentuând faptul că, deşi iniţial ideile sale nu au prins la public, a continuat să lupte pentru promovarea lor, reu şind în cele din urmă. Mai afirm ă că studiile sale nu au ajuns la sfâr şit şi c ă încă mai sunt multe de făcut in acest scop.

Din fericire, înregistrarea este disponibilă pe internet, aşa că, dacă doriţi să o vizionaţi, puteţi accesa link-ul următor:  http://www.youtube.com/watch?v=YrY5AXRg87A&eurl=http://www.ponder about.com/archives/1520/Sigmund-freuds-only-recording/ ;

--
Pagină realizată de Cristina Ilenescu