Psihanaliza - Editorial



powered by FreeFind
 

Autoanaliză și obiectivitate la romîni

Ce spune romînul la necaz? "S-a stricat lumea". El face o legătură cauzală între deteriorarea etică și cea fizică.

Dar el nu spune "m-am stricat", adică nu se include în conceptul de "lume stricată".

Mai rău chiar, nu explică precis ce anume s-a stricat. El nu are percepția clară a cauzei deteriorării așa cum o are un depanator auto, de pildă, cînd repară o mașină.

De ce?

Poate pentru că romînul nu știe ce s-a stricat de fapt, și nu știe pentru că nu are o scară standard de valori etice de la care, abdicînd, trebuie să te aștepți la rău (la pedeapsă, compensație, retribuție). Avem astfel un romîn inconștient de propria sa "stricăciune", gata să o pună pe seama "lumii" (adică, la modul vag, abstract).

Este cert faptul că ideologia bisericii care crede că între deteriorarea morală umană și cea fizică a lumii din afară există o legătură cauzală este la originea binomului stricăciune morală-stricăciune generală. Totuși această ideologie îi este insuflată romînului superficial.

Dacă citim cărțile scrise de părinții creștini găsim liste de păcate care pot explica de ce lumea se resimte. Dar aceste cărți nu sînt citite și de credincioși sau dacă sînt citite, ele nu sînt asumate.

Probabil că, așa cum au insinuat unii specialiști, efortul de transformare ideologică a omului în societatea comunistă română este o explicație a desacralizării sau secularizării vieții noastre, ceea ce duce la o percepere vagă, insuficientă, a răului care se comite prin degradare etică.

Dar mai este - și direct legat de acest efort - și deplasarea maselor mari de țărani din mediile rurale la oraș, adică părăsirea culturii tradiționale (nu spun, pentru una alternativă, deoarece orașul nu a oferit altceva).

În paralel, să notăm și influența (după decembrie 1989) occidentului, cu cultura sa a consumului, care nu mai are nimic etic sau spiritual. Să observăm că în cultura consumului avem doar indicații - tutoriale și manuale - de cum se face, ca mod de exploatare a bunului respectiv, fără nicio o legătură cu cum se face din punct de vedere moral/etic.

Toate acestea plus dezinteresul românului pentru autoanaliză - autoanaliza este prezentă numai în creștinismul catolic și la sfinții părinți - explică de ce el este convins că dezastrele naturii sînt influențate de căderea morală și, concomitent, nu este conștient de propria sa participare la declinul moral.

S-ar putea deduce din structurarea ideologică a comunităților religioase mici (rurale și chiar urbane) că neputința de autoanaliză vine și din solidaritatea interioară a acestora. La Biserică, preotul se roagă pentru mîntuirea credincioșilor cu referire la cei prezenți în biserica parohială, întîi și întîi, și numai în secundar pentru mîntuirea tuturor în general.

Se naște astfel iluzia de a crede că cei care sînt prezenți la momentul respectiv, la liturghie, sînt scutiți de păcat (pentru că ei cred și frecventează biserica) (1) și este evident că această ideea oferă un beneficiu de participare bisericii pentru că-i obligă pe credincioși să fie prezenți la liturghie în număr cît mai mare. (2)

Dar se poate merge mai departe pînă la analiza solidarității etnice la unele facțiuni religioase din cadrul aceluiași cult. Am scris chiar despre analiza unui vis cu conținut religios, la o persoană protestantă (3), care avea această tentă de a deplasa agresiunea individuală asupra lumii, la modul general, pentru a menține în cadrul restrîns, sectar, dreptul la mîntuire sau la asocierea cu Dumnezeu și sfinții săi.

Rezultă că neputința de autoanaliză și obiectivitate vizavi de sine are multe cauze și diverse, la români, și că în cadrul relației logice deteriorare etică-deteriorare fizică își are rolul ei.

Note:
1. Ideea asta este foarte răspîndită printre creștini (fie ei ortodocși, catolici sau protestanți).

2. În fond, pentru ce militează biserica? Pentru mîntuire individuală sau pentru atragerea în masă a credincioșilor la activitățile ei colective?

3. Vezi revista OMEN nr. 9, articolul intitulat Dinamica unui vis cu conținut religios. https://www.psihanaliza.org/aropa/reviste_3.html

--
Material de Jean Chiriac

subt 

<= Home | Psihanaliza | Cursuri

Articole | Publicații

Asistență online | Forum | Blog

Contact

© 1998-2023, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa