Home > Psihanaliza > Articole > Terapia... | Psihanaliza.org
Ce este terapia psihanalitică - cum decurge?
Terapia psihanalitică, dezvoltată de Sigmund Freud, înlocuiește terapia prin hipnoză inițiată de dr. Breuer între anii 1880-1882. Freud descoperă că vorbirea liberă a pacientului despre problemele sale conduce necondiționat la izvorul afecțiunii de care suferă. În general, este vorba de evenimente psihice inconștiente, care au un caracter Retrăirea acestor evenimente sau, după caz, lămurirea prin analiză a sensului lor, poate conduce la vindecare.
Analiza se desfășoară la cabinet și include mai multe faze pe care le trecem în revisă mai jos. Fazele tratamentului psihanalitic Într-o prima fază, se stabilește cadrul istoric al apariției simptomelor (anamneza).
Uneori, analizatul este invitat să vorbească liber despre orice îi trece prin minte fără a omite nimic (este regula de aur a psihanalizei).
Cînd și cînd, analistul intervine solicitînd mai multe detalii care pot conduce, eventual, la un episod cheie ( Acest episod, acolo unde există, aste amplificat prin În general, fiind vorba de o tulburare psihică cu o anumită vechime visul este apreciat ca o indicație prețioasă asupra ei.
Interpretarea actelor ratate, dacă este cazul, poate fi de folos, dar mai ales în probleme recente. Analiza transferului poate face și ea parte din terapie pentru că
aduce uneori, prin sentimentele analizatului vis-avis de analist indicații despre relațiile analizatului cu părinții. Nimic nu egalează însă clarificarea (insight) analizatului vizavi
de semnificația simptomului său (dacă există). Dacă nu există, ne putem mulțumi cu interpretarea furnizată de analist deși este adeseori incompletă.
Este foarte important să precizăm că toate aceste faze ale terapiei psihanalitice nu merg în ordine, ele se întrepătrund chiar, ceea ce face analiza propriu-zisă extrem de dificilă,
lăsînd locul adeseori empatiei analistului. ->
Concluzie: Terapia poate include următoarele etape:
Ce Tratează Psihanaliza?
Psihanaliza ca terapie abordează tulburările din sfera nevrozelor, ca de pildă: depresii, obsesii, fobii, angoasa (anxietatea), ideile fixe, disfuncțiile sexuale, inhibițiile de tot felul.
Tulburările psiho-somatice, atît de comune astăzi - sînt și ele de competența psihanalizei. În fine, terapia psihanalitică poate aborda și sentimentul că
viața nu are sens - atît de răspîndit azi după destrămarea religiei și apariția consumismului - dezorientarea socială, criza adolescenței, sentimentul că ceva negativ se repetă insidios la
infinit și alte probleme care nu țin neapărat de sfera tulburărilor psihice. Ce nu tratează psihanaliza? Psihoza. Adică tulburările psihiatrice care necesită diagnostic și tratament medical în clinica de specialitate.
În fine, terapia psihanalitică poate aborda și sentimentul că viața nu are sens - atît de răspîndit azi după destrămarea religiei și apariția consumismului - dezorientarea socială, criza adolescenței, sentimentul că ceva negativ se repetă insidios la infinit și alte probleme care nu țin neapărat de sfera tulburărilor psihice. Ce nu tratează psihanaliza? Psihoza. Adică tulburările psihiatrice care necesită diagnostic și tratament medical în clinica de specialitate. Cît durează o psihanaliză? Există teama că o analiză poate dura la infinit, fără rezultate spectaculoase care să justifice cheltuielile mari.
În realitate, o psihanaliză bine condusă nu are un termen dinainte stabilit și nu durează o eternitate. Există analize finalizate după numai trei ședințe. Durata depinde de mulți factori cum ar fi: inteligența și
dispoziția analizatului pentru introspecție și tot ce este oniric - faptul de a visa, de a avea vise și a le trata cu seriozitate, transferul pozitiv, încrederea în analiză (nu neapărat în analist).
De asemenea, ea depinde de vechimea simptomelor și de antecedente. De gradul său (analizatului) de autonomie emoțională și financiară - care îi permit continuarea analizei. Psihanaliza copilului Psihanaliza copilui este diferită de cea a adulților. Copiii mici
nu au vocabular și nici nu înțeleg ce vrem să ne comunice. Ei pot comunica numai prin imagini și gesturi. Imaginile sînt desenate, de unde tragem concluzia că terapia
copilului mic apelează mai mult la desen. Un desen spontan poate avea rolul unui vis oferind o panoramă actuală a situației interioare a copilului. În cazul copiilor dependenți de părinți (adulți), situția este
delicată. Părinții intervin întotdeauna în analiza copiilor/tinerilor atunci cînd consideră că aceasta nu aduce nimic nou. Adică nu merge în direcția ideii lor de sănătate psihică.
De aceea se obișnuiește să fie analizați în prealabil și părinții deoarece influența lor asupra tulburărilor copilului este enormă.
Resurse legate de acest subiect:
Metodele psihanalizei Ce este psihanaliza? Avantajele (beneficiile) psihanalizei Beneficiile (auto)cunoașterii prin psihanaliză -- |
