Psihanaliza > Cazuistica

Un caz cu o moștenire 

Cazul expus în acest articol ilustrează cît se poate de bine metoda psihanalitică
și are avantajul accesibilității pentru că tratamentul nu a durat mult.

de Dinu Crivăț

Cea mai bună metodă de a deprinde tehnica psihanalitică este de a te lăsa psihanalizat. Ca și la înot, nu știi nimic dacă te  rezumi la informațiile teoretice, dacă nu ai îndrăzneala să plonjezi  în apă, ca să vezi ce și cum...
Cînd prezentăm publicului  neinițiat cazuri  psihanalizate, oricît am simplifica, trebuie  avut în vedere că numai elocința nu poate înlocui experiența vie a  autoanalizei. Cititorii vor înțelege, desigur, acest impediment.
Un exemplu de psihanaliză reușită  într-un timp record ne  va familiariza oarecum cu tehnica psihanalitică. Vor urma alte și  alte ilustrări, fără pretenția de a epuiza subiectul...

În  cazul nostru este vorba de o doamnă, să-i zicem Amelia, de  vreo  35 de ani, măritată, mamă a unui copil de 10 ani, lucrînd  ca funcționară la o firmă  importantă din Capitală. Femeia  acuza un simptom supărător: o insomnie rebelă. "Rebelă", pentru că  rezista la orice  tratament convențional. "Noapte de  noapte,  zice ea, fac eforturi disperate să dorm". Nu izbutește  decît spre dimineață, cînd adoarme practic epuizată.
La insomnie  se mai adaugă o stare ciudată de  frămîntare, de neliniște, pe  care  psihanaliza o numește anxietate. Întreb:
-Ce vă evocă  această stare?
-Ceva ca o așteptare; parcă aștept ceva și nu știu  ce...
-Încercați să vă amintiți o situație în care ați mai trăit  așa ceva, insist.
-Poate la examene, cînd eram la școală?! Sau,  mai repede, în ajunul Crăciunului cînd îl așteptam pe Moș Crăciun.  Sau, de ce nu, cînd  programam o excursie sau  o  festivitate și număram cu nerăbdare clipele care au mai  rămas?!...
-Aveți probleme la serviciu, întreb, teste, examene de  grad, chestii de genul ăsta?
-Nu, răspunse fără ezitare, nimic  deosebit...
Întreb despre situația materială a Ameliei. Aflu că  cîștigă binișor, și ea și soțul, suficient ca să ducă o viață  decentă. Loc ar mai fi pentru ceva bani în plus.  "Știți cum e,  adaugă, din cît ai tot ai mai avea".
Meditez asupra asociațiilor  de idei pe care Amelia le-a oferit pentru starea de anxietate.  Examene, Crăciunul, Moș Crăciun, festivități în   familie, cu prieteni, etc. Anxietatea este, evident, o stare de  nerăbdare ca atunci cînd aștepți un eveniment extrem de important,  pe care ți-l dorești din plin. Dar care să fie acest   eveniment? Mai adaug insomnia  care sugerează și ea aceleași  trăiri intense imposibil de stăpînit. Insomnia și anxietatea își dau  mîna. Ambele indică o  puternică concentrare a emoțiilor  noastre într-o anumită direcție de la care așteptăm  multe...

Adeseori, psihanalistul are momente de clarviziune, mai  precis:  sentimentul că știe despre ce este vorba într-un  anumit caz. Este o "știință" intuitivă (o mai numim empatie).  Această "clarviziune" ne  îndeamnă să o formulăm în cuvinte și,  evident, să adresăm pacientului întrebarea esențială,  care  lămurește pe loc natura afecțiunii sale. În acest caz am  întrebat:
-Aveți cumva o rudă care trage să moară, așteptați o  moștenire? Răspunsul nu a întîrziat să vină trădînd șocul Ameliei:  "Da! E vorba de  unchiul meu, mă asigură ea. E trecut de 80 și  e putred de bogat..."
-Sînteți moștenitoarea lui?
-Unica  moștenitoare!, precizează ea.
-Cazul dvs. e rezolvat, îi spun.  Nerăbdarea de a primi moștenirea se  face  vinovată atît  de insomnie cît și de anxietate. Pe zi ce trece, dată fiind vîrsta  înaintată a unchiului, socotiți că se apropie momentul mult visat  cînd veți pune  mîna pe avere. De aici și așteptarea  anxioasă, și insomnia care trădează dorința dvs. ca acest moment să  vină cît mai repede așa cum odinioară, așteptați cu aceeași  nerăbdare darurile de Crăciun...

Nota bene: Nu toate  cazurile psihanalizate sînt soluționate de la prima ședință. Acesta  a fost un "caz fericit" care se produce arareori. Să reținem însă  următorul  lucru: deși conștientă de dorința ei (de a pune mîna  pe moștenire) pacienta nu putea lega acest eveniment de simptomele  ei. De aici îngrijorarea privind  propria-i sănătate. Lămurită  cu privire la sensul simptomelor, Amelia s-a liniștit (enigma bolii  este ea  însăși un prilej de îngrijorare) și a putut să-și  regăsească somnul binefăcător.

--
Articol publicat inițial în revista OMEN, nr. 1/1998.

Revista OMEN pe CD Cititorii interesați de cazuistica psihanalitică pot găsi și alte exemple publicate în revista de psihanaliză OMEN.

Detalii despre revista OMEN la adresa http://aropa.freudfile.org/omen.html.

<- Înapoi la secțiunea cazusitică

Cazusitica
_____________

Home

Editorial

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2012, AROPA. Toate drepturile rezervate. Condiții de utilizare.

logo aropa