Sigmund Freud > Autoanaliza

Sigmund Freud despre autoanaliză

[Citate din opera lui Simgund Freud]

Atunci cînd îi învățăm pe elevii noștri teoria psihanalitică, realizăm cît de puțin îi impresionează cele învățate. Ei iau teoriile psihanalitice la rece la fel ca și alte abstracțiuni cu care s-au hrănit. Și foarte puțini dintre ei ar dori să se convingă că așa stau lucruirle, dar nu fac nimic în această direcție. Însă noi le cerem tuturor celor care doresc să practice psihanaliza cu alți oameni să se analizeze mai întîi pe ei înșiși. Numai în cursul unei asemenea autoanalize (așa cum s-a botezat confuz acest demers) ei experimentează direct asupra lor înșiși - sau mai precis asupra minții lor - procesele afirmate de psihanaliză, și numai astfel ei obțin convingerile care îi va ghida mai tîrziu ca analiști. (Extras din Problema analizei la nemedici.)

***

Dar în autoanaliză există pericolul incompletitudinii. Ne mulțumim prea repede cu o parte din explicație, în spatele căreia rezistența poate menține inaccesibilă ceva ce este, poate, mult mai important. (Extras din Subtilitățile unui act ratat.)

***

Interpretarea viselor a devenit o confirmare și un spijin pentru mine în acei primi ani de autoanaliză pasionată, cînd a trebuit să stăpînesc concomitent tehnica, feomenologia clinică și terapia nevrozelor. La acea vreme eram complet izolat, și în stufărișul problemelor și dificultăților acumulate am fost adeseori la un pas de a-mi pierde orientarea și încrederea. Dar au fost adeseori [...] visele pacienților, care pot fi privite ca analoage cu simptomele lor, care au confirmat mai mereu aceste ipoteze.

Numai succesul meu în această direcție m-a determinat să continui. Rezultatul e că am căpătat obiceiul de a estima cunoștințele psihologului prin atitudinea sa vizavi de interpretarea viselor, și am observat cu satisfacție că mulți din oponenții psihanalizei evită cu totul acest domeniu sau arată o evidentă stîngăcie dacă încearcă să abordeze acest subiect. Mai mult chiar, am realizat devreme necesitatea urmării unei autoanalize și aceasta cu ajutorul mai multor vise ale mele care m-au dus înapoi la toate evenimentele copilăriei, și încă sînt de părere că acest tip de analiză poate fi suficientă pentru oricine este un bun visător [are vise multe] și nu foarte anormal. (Extras din Despre istoria mișcării psihanalitice.)

***

Analiza cuiva care e practic sănătos rămîne incompletă, cum desigur ne imaginăm. Oricine apreciază valoarea deosebită a autocunoașterii și sporului de autocontrol obținute astfel va continua examinarea analitică a persoanei sale sub forma unei autoanalize, și va realiza că atît înăuntrul său cît și în lumea exterioară va trebuie să se aștepte să afle mereu ceva nou. Dar cel care nu s-a sinchisit să-și ia precauțiile de a fi analizat el însuși, va fi pedepsit prin aceea că nu va fi capabil să învețe mai mult decît puținul de la pacienți și va fi expus la o primejdie și mai mare care poate deveni un pericol și pentru alții. El va cădea ușor în tentația de a proiecta în afară unele din particularitățile propriei sale personalități, pe care nu le-a perceput decît vag, în tărîmul științei, ca teorie avînd o validitate universală; el va discredita astfel metoda psihanalitică și îi va rătăci pe cei fără experiență. (Extras din Recomandări pentru medicii care practică psihanaliza.)

--
Selecție de texte și traducere de Ioana Firea

--

Mai citește despre:
<-
Autoanaliza lui Freud

Home | Psihanaliza | Caută pe acest site | Newslette | Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa