Carl Jung > Interpretarea viselor

Visele și panica

Scurt exemplu de analiză pe linia metodei jungiene
de interpretare a viselor

Două vise provenind de la o femeie ne arată cum simptomele de panică se pot explica prin aspirații inconștiente care sînt incompatibile cu resursele vieții reale.

Primul vis o arată pe visătoare într-un oraș necunoscut, singură, derutată și incapabilă să se orienteze. La întrebarea medicului aflăm că visătoarea nu era în stare să se întoarcă la locul de unde plecase. În al doilea vis, visătoarea se afla într-un labirint de culoare și nu reușea să găsească ieșirea. Mai rău chiar, încercînd să ia legătură cu persoane cunoscute din viața reală, nu izbutea pentru că nu putea forma cifrele pe telefon sau telefonul însuși era un aparat necunoscut cu care nu știa cum să procedeze.

Am pomenit despre medic pentru că avem de-a face cu un caz de psihiatrie. O pacientă, adică, suferind de idei obsesive și fobii asociate acestor idei. Tema generală este urmărirea. În faza acută, delirul de urmărire consta în convingerea că este urmărită de persoane rău-voitoare sau care doresc să-i compromită situația.

Tratamentul a reușit să stabilizeze pacienta. Totuși, anxietatea nu a dispărut total. Nu voi continua pe tema asta pentru că acest articol nu urmărește cazul ca atare. Ce ne interesează aici este să punem în legătură aceste două vise cu stările de panică.

În ambele vise vedem ilustrate teme care rulează așa-zise scenarii de probă*. Aceste scenarii apar în culturile precreștine, ca inițieri destinate adolescenților care sînt fie abandonați în condiții extreme, fie izolați de semeni și obligați într-un fel sau altul să se descurce, în sensul de a învinge teama și a găsi drumul înapoi spre societatea adulților.

Trebuie să subliniem că scenariile inițiatice de acest gen se adresează numai tinerilor de sex masculin.

Ori în cazul nostru avem de-a face de fapt cu o femeie. Prin urmare pare logic să ne întrebăm care este efectul acestor rituri, rulate inconștient, în viața ei de zi cu zi. Tot ce putem spune este că ele hrănesc sau produc dorința de a fi de sex masculin. O dorință întîlnită la tinerele fete** și care rămîne ca un ideal de neatins. Fără îndoială că în mod normal această dorință este determinată cultural, în sensul că fetele doresc prin schimbarea sexului să se bucure de avantajele sexului opus; totuși, în cazul nostru ea este stimulată de viața inconștientă, de instinct.

Ca să traducem în termeni accesibili, femeia din cazul nostru aspiră la acte și fapte de tip masculin, care, evident îi depășesc posibilitățile. Și de aici, adică din eșec, provine și anxietatea ca principal simptom al stării ei psihice.

Psihiatrul nu descoperă aceste aspecte cauzale pentru că nu este interesat să le caute. Psihanalistul însă trebuie să le identifice. Dar chiar dacă o face nu va reuși să convingă pacienta de realitatea și consecințele lor pentru că va întîmpina o rezistență acerbă din partea pacientei care se comportă de fapt ca pacient (gen masculin)!

Întrucît persoanele suferind de acest tip de anxietate nu pot transfera afecțiunea feminină față de psihanalistul de gen masculin, singura soluție pentru a le scoate la liman ar fi să se realizeze o relație de tip amiciție (ca între doi bărbați) cu conștiința faptului că relațiile de acest tip implică invariabil competiția și consecințele ei negative.

În fine, în alt context vom reveni la tema mult întîlnită în visele omului modern a telefonului care nu e chiar telefon și la inhibițiile legate de formarea numărului.

Note:
* Sau scenarii de trecere.
** În psihanaliza clasică este vorba de dorința de penis asociată cu negarea realității lipsei lui.

--
Articol de Carol Zane

icon

-> Dacă vrei să comentezi acest articol ne găsești pe forum: http://www.psihanaliza.org/forum

-> Dacă vrei să înveți cum se lucrează cu visele după metoda Jung,
 înregistrează-te la cursul nostru Jung și visele -> detalii
aici.

©2018, AROPA. Toate drepturile rezervate.