Dicționar de termeni, noțiuni și expresii din PSIHANALIZĂ Abreacție Procedeu utilizat în
psihanaliză care constă în retrăirea și descărcarea emoțiilor traumatice responsabile de apariția simptomelor nevrotice. Pentru prima oară abreacția a fost utilizată ca metodă terapeutică de dr. Josef Breuer, din Viena, mentor și colaborator al lui Sigmund Freud. -> Vezi și catharsis. Acte ratate și simptomatice Erori
neintenționate din seria lapsusurilor, uitărilor sau pierderilor, care au fost studiate de psihanaliză. În viziune psihanalitică, ele se substituie unor intenții conștiente lăsînd să se întrevadă, atunci
cînd sînt analizate, dorințe -> refulate. Psihanaliza acordă și azi un interes deosebit studiului actelor ratate. -> Vezi și secțiunea metode de investigare aici. Analiza inconștientului Proces
prin care inconștientul (reprezentările și procesele specifice) este făcut conștient. Metodele utilizate de psihanaliză în acest sens sînt -> asociațiile libere. -> interpretarea viselor și a -> actelor ratate.
-> Vezi și secțiunea metode de investigare aici.
Analizat Persoană care urmează o cură psihanalitică. Această cură poate fi terapeutică sau/și didactică. Asociații libere În
psihanaliză, metodă de investigare psihică care solicită pacientului să relateze liber, fără nici o intervenție deliberată, tot ceea ce îi trece prin minte. Asociațiile libere pot fi comparate funcțional cu
dicteul spontan din ședințele mediumnice. Metoda a fost creată de Sigmund Freud, atunci cînd s-a hotărît să renunțe la aportul hipnozei în investigarea amintirilor pacientului. -> Vezi și articolul dedicat
acestui subiect aici.
Autoerotism În legătură cu teoria sexuală, termenul desemnează sexualitatea infantilă bazată pe plăcerea resimțită la excitarea -> zonelor erogene. -> Vezi și stadiile de
dezvoltare psiho-sexuală. Catharsis În cura psihanalitică, retrăirea evenimentului traumatic însoțită de evacuarea, purjarea emoțiilor
fixate și remiterea tulburării ideo-afective. Metoda cathartică (numită și -> abreacție) a fost utilizată la începutul practicii psihanalitice în asociere cu hipnoza. -> Vezi și articolul dedicat acestui
subiect aici. Cenzură Baraj selectiv de natură etică situat între inconștient (preconștient) și conștient, care conduce la -> refulare. Cloacă Teorie infantilă
a nașterii asociată orificiului anal și funcției defecării.
Complex de castrare (angoasa de castrare) Teama de a fi castrat de tată ca
urmare a jocului cu organele genitale. Această teamă este consecința realizării diferenței dintre sexe. La fetițe, privarea de penis este pusă pe seama mamei. Complex maternal, la
băieți, desemnează o dependență emoțională prelungită față de mamă sau de cea care joacă rolul mamei. Adeseori este însoțit de influența educațională dominantă a mamei care stimulează la fiu dezvoltarea trăsăturilor de
comportament feminine. Complexul lui Oedip Complexul a fost descoperit de Freud în urma propriei sale auto-analize. Funcțional, acest complex este definit astfel:
atracția erotică a copilului față de părintele de sex contrar. Există și o versiune negativă a complexului în care atracția erotică se manifestă față de părintele de același sex. Freud
numește complexul O., complexul nuclear al nevrozei, de unde și importanța analizei lui în cursul curei psihanalitice. Complex paternal, la fete,
desemnează o dezvoltare și un comportament viril, și influența dominantă a tatălui sau a celui care joacă rolul de tată, în educație. Complex psihic Termenul îi
aparține lui Carl Jung și desemnează o formațiune psihică determinată ca un conglomerat de idei, emoții, afecte și impulsuri motrice care se manifestă aparte de controlul eului. Complexele
structurează psihicul uman și nu au întotdeauna un caracter morbid. Contratransfer
În analiză, totalitatea sentimentelor și impresiilor analistului legate de
pacientul său. Contratrasferul însoțește de obicei -> transferul pacientului. Conținut arhetipal În psihologia lui Carl Jung, conținut psihic care are o dimensiune colectivă, de maximă
generalitate. Complex autonom care constituie conținutul inconștientului colectiv. Conținut manifest
Termen utilizat în teoria visului, la Freud, desemnînd visul așa cum este el
amintit în momentul trezirii. -> Vezi și idei latente. Deformare În formarea visului - se referă la transformarea -> ideilor latente pentru omiterea conținuturilor
indezirabile (morale sau traumatice). Deformarea este opera -> cenzurii. Elaborare secundară În teoria visului, proces prin care -> conținutul manifest este modificat de -> rezistențe în
cursul rememorării visului. Eu Sediul individualității persoanei definit inițial ca percepție-conștiență. Determinism psihic
Idee dezvoltată de Freud în cartea sa Psihopatologia vieții coridiene. Determinsimul este aplicarea legii cauzalității (cauză-efect) la activitatea psihică. Fenomen funcțional
Proces psihic autonom descris de Silberer care se referă la procesul de transpunere simbolică în vise a operațiunilor intelectuale. Fixație Termenul se referă la
stagnarea dezvoltării libidinale la -> faze și obiecte primitive. Această stagnare se traduce prin comportamente (trăiri) și interese sexuale infantile la vîrsta adultă. -> Mai multe detalii aici. Idei latente Ideile care au stat
la baza creării visului. Dorințele visului care pot fi reduse la noțiuni și idei concrete. -> Vezi și conținut manifest. Inconștient Termen central
utilizat de psihanaliză pentru a desemna totalitatea reprezentărilor psihice inaccesibile minții conștiente pe cale normală. Reprezentările sînt reprezentanți ai -> pulsiunilor, în speță cele erotice și agresive.
Termenul înglobează mai multe semnificații după cum avem de-a face cu o abordare descriptivă sau dinamică a inconștientului. Din punct de vedere descriptiv,
inconștientul desemnează reprezentările care se află într-o stare latent-inconștientă, putînd reveni în mintea conștientă printr-un simplu efort de amintire. Din punct de vedere
dinamic, inconștientul desemnează conținuturile psihice refulate care se află într-o relație conflictuală cu mintea conștientă. Aceste conținuturi nu pot fi conștientizate decît cu ajutorul -> metodelor psihanalitice
. -> Vezi și articolul despre inconștient aici.
Inconștient colectiv. Termen forjat de Carl Jung pentru a desemna un strat înnăscut al inconștientului compus din arhetipuri. Instanțe psihice ->
Sine, -> eu, -> supraeu. Componentele celei de-a -> doua topici freudiene.
Integrare psihică Proces complex prin care conținuturile inconștientului sînt
asimilate în mintea conștientă. În cura psihanalitică acest proces conduce la remiterea tulburărilor ideo-afective. În cursul curei, integrarea psihică se realizează prin clarificarea -> analizatului privitor la
cauzele -> inconștiente ale tulburărilor sale. Această clarificare este un proces ce implică deopotrivă participarea inteligenței și a afectivității. Inversiune Procedeu
oniric prin care un element al visului este transformat în inversul său. Inversiunea se poate aplica la fel de bine și emoțiilor. Procedeul este component al proceselor primare
care caracterizează modul de funcționare a minții inconștiente. Investiție În relația cu -> libidoul se referă la proiecția afecțiunii individului într-un ->
obiect. Un exemplu de investiție libidinală este iubirea obișnuită a două persoane, ca și iubirea de părinți sau atracția față de o carte, profesie etc. Lapsus calami Eroare de scriere,
care intră la capitolul -> acte ratate, studiate de psihanaliză. Lapsus linguae Eroare de vorbire, care intră la capitolul -> acte ratate studiate de psihanaliză. Latență Perioada de latență se caracterizează printr-o diminuare a interesului sexual la copil în perioada dintre 6-12 ani. Perioada de latență este urmată de stadiul -> genital.
Libido Temen care desemnează în psihanaliză mărimea excitației sexuale. Libidoul este pentru instinctul sexual ceea ce este foamea pentru cel alimentar,
declară Sigmund Freud. În general, și sub influența lui Carl Jung, termenul desemnează ideea generală de tendință, înclinație, apetit, în sensul de excitație psihică acționînd ca un imbold interior spre o acțiune
exterioară. Această excitație se asociază cu instinctele sexuale, agresive, alimentare, de conservare dar poate fi și o dinamică a vieții conștiente, asociată aspirațiilor de natură culturală. Mecanisme defensive Termenul înglobează toate procedeele psihice prin care eul este menajat de confruntarea directă cu conținuturile inconștientului. -> Refularea este un asemenea
mecanism care împiedică accesul la mintea conștientă și la motilitate a materialelor psihice indezirabile din punct de vedere moral. Alte mecanisme asemănătoare: formațiunea reacțională, proiecția,
deplasarea, condensarea, sublimarea, identificarea cu agresorul, negarea, raționalizarea. -> Vezi și articolul dedicat acestui subiect aici.
Metoda amplificării Metodă de interpretare a visului impusă de
Carl.Jung, care constă în asocierea materialului oniric cu elemente extrase din religii, mituri, legende și basme populare, într-un cuvînt cu materiale aparținînd culturii. Metoda a fost deja utilizată
de Freud, atunci cînd a apelat la simbolismul basmelor în interpretarea viselor unui pacient. Metoda amplificării devine, în școala lui Jung, o adevărată tehnică hermeneutică criticată, de altfel,
de școala freudiană. -> Mai multe detalii pe site-ul Jung aici. Metoda asociațiilor libere
Procedeu terapeutic avansat de Freud care constă în exigența solicitată expres analizatului de a-i relata psihanalistului tot ceea ce îi trece prin minte, fără a supune conținuturile mentale,
care se derulează în chip spontan, unei cenzuri intelectuale sau morale. -> Vezi și articolul dedicat acestui subiect aici. Metode de investigare a inconștientului Psihanaliza a pus la punct mai multe metode de investigare a inconștientului: -> asociațiile libere, -> analiza actelor ratate și -> analiza viselor. Metodele
sînt folosite atît în abordarea clinică cît și didactică. -> Vezi și secțiunea metode de investigare aici.
Reprezentarea grafică spațială a aparatului psihic cu cele două topici |
Misoneism Reacție psihologică de refuz și respingere a tot ceea ce este nou sau implică schimbare atît pe plan cultural, cît și
socio-relațional. Este specific societăților primitive tradiționaliste și imobiliste și, în general, persoanelor vîrstnice. Nevroză
Afecțiune psihică larg răspîndită care este lămurită și remisă în cursul curei psihanalitice. Spre deosebire de psihoză, nevroza este o inadaptare la cerințele vieții inconștiente în relație cu
exigențele morale ale individului. Obiect În psihanaliză, desemnează orice entitate - ființă sau lucru - situată în afara -> eului. Postură infantilă Poziție relațională specifică vîrstei infantile, care se caracterizează printr-o atitudine pasiv-receptivă față de cuplul
parental. În viața adultului, ea indică o poziție de defensă vizavi de cerințele vieții cotidiene. Principiul plăcerii
Se referă la caracteristica vieții pulsionale inconștiente care tinde la satisfacerea imediată a trebuințelor instinctuale. -> Principiul realității. Principiul realității
Contrar principiului plăcerii, se raportează la caracteristicile vieții conștiente care mediază satisfacerea imediată a pulsiunilor în funcție de exigențele -> supraeului și ale realității lumii exterioare. Proces de individuație
La Carl Jung, procesul desemnează trecerea de la eul fragmentat, disociat, la cel plenar sau total prin realizarea
sinelui în sens jungian. -> Mai multe despre proces aici. Procede primare. Caracterizează funcționarea mentală în fazele inițiale ale vieții
psihice subordonate -> principiului plăcerii. -> Procese secundare.
Procese secundare. Caracterizeză funcționarea mentală sub auspiciile ->
principiului realității caracterizat de logică și rațiune, sub auspiciile -> principiului realității -> Procese primare. Psihanaliza
Termenul desemnează concomitent trei aspecte: o metodă de tratament a afecțiunilor nevrotice; metodele de investigare a inconștentului pihic; cunoștințele extrase pe această cale care se
constituie în știința psihanalitică. Psihanaliză aplicată Ramură a psihanalizei care se ocupă cu studiul fenomenelor
culturale și spirituale. Ea debutează cu lucrările lui Freud dedicate studiilor extraclinice. -> Psihanaliza.
Psihologie abisală
Desemnare generică a psihanalizei deoarece investighează procesele inconștiente. Psihologie dinamică
Psihanaliza oferă o viziune dinamică a psihicului, în sensul că
el este locul interacțiunii unor forțe contrare care își au originea în pulsiunile inconștientului și în cerințele supraeului. Pulsiune
Impuls, instinct - termenul se referă la sfera inconștientă a psihicului care înglobează cerințele sexuale și agresive. Refulare
Proces psihic autonom prin care anumite conținuturi psihice: emoții, impulsuri etc. sînt împiedicate să acceadă la mintea conștientă. Ele sînt astfel împiedicate să se traducă
în act, fie că este vorba de simpla conștientizare sau de excitarea motilității. -> Vezi și refulat. Regresie
Reîntoarcerea libidoului la stadii de dezvoltare anterioare. -> Vezi libido și stadii de dezvoltare. Refulat
Produsul refulării; conținuturi psihice refulate. -> Vezi și refulare. Rezistențe Forțele psihice care se opun conștientizării cerințelor ->
inconștientului - în speță sexuale și agresive - în conformitate cu cerințele morale ale -> supraeului. Serie complementară
Termen folosit de Freud pentru a explica apariția (cauza) nevrozelor, datorată conjuncței a doi factori: constiutțional (legat predispozițiile individului) și traumatic (situat în copilăria individului). Simptom nevrotic Manifestare clinică a unui conflict dintre instanțele psihice, în speță -> supraeu și -> sine (conștient-inconștient).
Sine Noțiune centrală în cea de-a doua topică freudiană, împrumutată de la G. Groddeck. Freud modifică semnificația inițială a termenului pentru a include ideea de loc și izvor al
pulsiunilor vitale cu care se confruntă eul și supraeul. La Jung, sinele desemnează conjuncția contrariilor psihici, conștient-inconștient. Stadii de dezvoltare psiho-sexuală
Definite de Freud în teoria sa sexuală, reprezintă fazele de evoluție a libidoului: orală, anală, falică, genitală. - Stadiul oral - în primele luni de viață, se referă la plăcerea
resimțită de copil prin stimularea mucoasei bucale (în timpul suptului); - Stadiul anal - pînă în jur de 3 ani, se referă la plăcerea resimțită de copil prin retenția fecalelor și stimularea mucoasei anale;
- Stadiul falic - pînă la circa 6 ani, plăcerea este resimțită prin auto-excitarea organului genital. - Stadiul genital - caracterizează sexualitatea adultă și include
fazele anterioare care sînt mai mult sau mai puțin integrate. De reținut că primele trei stadii coexistă și se pot regări ulterior în viața sexuală a adultului ca -> fixații. Supradeterminare
Termenul include ideea de stratificare a cauzelor apariției simptomelor nevrotice. Supradeterminarea se poate aplica și în interpretarea producțiilor culturale, simbolice, mitologice, atunci
cînd mai multe surse sau interese psihice au contribuit la constituirea unei imagini, simbol, mitologemă, filozofemă. Supraeu
Instanță psihică în doua topică freudiană, care încarnează sentimentele morale ale individului. Se fomează prin introiectarea interdicțiilor sociale și este - într-o altă formulare -
moștenitorul -> complexului lui Oedip. Supraeul are sarcini de observare, judecare, penalizare a eului care tinde să dea curs liber exigențelor pulsionale ale inconștientului psihic. El este
identificat și cu idealul eului. Tată devorator Versantul psihic negativ, castrator, al imaginii arhetipului
paternal în psihologia jungiană. Reprezetări culturale ale tatălui devorator găsim în Vechiul Testament, și în general în miturile care descriu personaje mitice: divinități mînioase, distructive,
sau situații fatale care evocă arhetipul paternal. Topică Reprezentarea spațială a aparatului psihic. Sînt două topici la
Freud: prima topică include -> conștient, -> preconștient, -> inconștient - a doua și ultima topică include -> sine, -> eu, -> supraeu. Transfer
Termenul se referă la sentimentele proiectate asupra analistului de către -> analizat în cursul curei psihanalitice. General vorbind, aceste emoții provin din copilăria analizatului și au
avut ca obiect părinții acestuia. Analiza transferului constituie unul din punctele esențiale ale curei psihanalitice.Vezi și contratransfer. -> Mai multe despre transfer aici. Tendința refulată și instanța refulantă Tendința refulată este o moțiune (revendicare) pulsională. La Freud, ea are aproape întotdeauna un caracer sexual.
Instanța refulantă este -> supraeul moral care decide asupra legitimității moțiunii și permite accesul la motilitate. Tendințe psihice incompatibile
În psihanaliză, expresia desemnează un cuplu de forțe psihice antagoniste, care opun de obicei tendințele morale ale individului (-> supraeul, idealul eului etc.) și pulsiunile sexuale și agresive. Travaliul visului (munca visului)
Proces psihic prin care conținutul latent al visului (-> ideile latente) este transformat în -> conținut manifest. Interpretarea
visului constă tocmai în inversarea acestui proces, conținutul manifest fiind readus la cel latent. Travalul oniric cuprinde mai multe procedee specifice din care
cităm: deplasarea, condensarea, figurarea, -> elaborarea secundară. -> Vezi și secțiunea despre interpretarea viselor aici.
Zone erogene În legătură cu teoria sexuală, termenul se referă la zonele
organice care produc plăcere prin excitare și caracterizează sexualitatea -> autoerotică a copilului. -> Vezi și stagiile de dezvoltare psiho-sexuală. Notă: Dicționarul este actualizat continuu. Pentru a fi la curent cu noutățile vizitează-ne cît mai des. -- <= Înapoi la secțiunea dicționare
|