Psihanaliza > Psihanaliza aplicată

Educaţie

Despre educaţia religioasă în şcoli

de Ioan Ionuţ

De ce acceptă unii părinţi învăţămîntul religios în şcoli? Cred că la această întrebare putem răspundem cu 3 puncte principale:

1. Convenţionalism: aşa trebuie. Toată lumea face aşa - facem şi noi aşa. E ca şi cu sondajele - cînd sunt întrebaţi, românii pun mare preţ pe Biserică; totuşi nu se sfiesc să critice virulent purtarea imorală a preoţilor.

2. E de bine. La prima vedere o idee generală, vagă, care nu explică nimic. În general ştim ce este de bine şi ce nu. Biserica trebuie să fie "de bine" pentru că într-un fel sau altul are de-a face cu Dumnezeu. Pentru persoanele crescute în medii rurale înapoiate cultural – adică o mare parte a populaţiei urbane – Dumnezeu este un substitut al tatălui natural şi preia însemnele acestuia. Or tatăl natural inspira teamă, de aceea şi Dumnezeu inspiră teamă şi e bine să te bui bine cu el.

3. Frica. Frica inspirată de tentaţiile lumii de azi şi mai ales de libertăţile pe care şi le poate lua copilul cînd ajunge la adolescenţă. E drept că şi noi, adulţii, am avut asemenea ieşiri la care a trebuit să renunţăm însă prin forţa lucrurilor. Undeva în inconştient ele ne mai atrag şi azi şi asta explică de ce redevenim cînd şi cînd copii. De ce suntem gata să le inhibăm la copiii noştri? Din pură gelozie. Nu dorim ca şi ei să guste din fructul interzis şi ascundem gelozia în spatele grijii părinteşti.

Dar frica poate fi şi reală cînd auzim „cîte se petrec în lume". Accesul neîngrădit la informaţie ne aduce în faţă mai ales aspectele mizerabile ale vieţii sociale şi atunci avem motive să ne temem pentru copiii noştri.

În general se crede că Biserica oferă o educaţie morală care nu strică azi. Această educaţie îl fereşte pe copil de tentaţii, îl obligă să-şi asculte părinţii şi, în ultima instanţă, oferă părinţilor pacea şi liniştea pe care o doresc în sînul relaţiei lor cu copiii.

Interesant este că învăţămîntul religios nu este privit cu aceeaşi ochi în ţările occidentale dezvoltate. În majoritatea cazurilor el lipseşte cu desăvîrşire. Ceea ce se impută învăţămîntului religios nu este educaţia morală, ci accentul pus pe credinţă şi rugăciune. Se afirmă că omul trebuie să fie liber să aleagă şi să creadă, că impunerea credinţei încalcă drepturile ale fundamentale, de a gîndi liber şi de a alege în conformitate cu interesele sale. Deci, altfel spus, se porneşte de la drepturile inalienabile ale individului care sunt premizele dezvoltării sale armonioase şi sunt garantate de stat.

--

Psihologia copilului din clasele primare care frecventează cursuri de religie este afectată de învăţămîntul religios. Ştim că la copil procesele primare sînt prioritare - altfel spus, dorinţa este supremă în detrimentul realităţii şi activităţii raţionale. Psihologia copilului este identică cu prihologia omului culturilor arhaice unde accentul este pus pe participare mistică şi magie. De asemenea, un alt aspect esenţial al acestei psihologii este insensibilitatea la logică. O asemenea psihologie este transformată treptat, în culturile moderne, prin educaţia şcolară, cînd principiul plăcerii este înlocuit de principiul realităţii.

Acest proces delicat este stopat sau atenuat de educaţia religioasă. Credinţa în rugăciune, în puterea ei, într-un zeu invizibil atotoputernic care poate împlini toate dorinţele fără a recurge la efort conştient şi deliberare, nu are alt rezultat decît o perpetuare a principiului plăcerii în detrimentul realităţii. Astfel se ajunge la ceea ce am constatat adeseori cînd sînt intervievaţi copii din şcoala primară care răspund în cor că s-au rugat la Dumnezeu să ia note mari etc.

Psihologia religioasă nu este compatibilă cu exigenţele materiilor şcolare în şcolile moderne. Nu putem împăca ştiinţa şi logica cu mistica. Nu putem împăca teoria deterministă cu magia sau ocultismul. Or magia şi ocultismul sînt semnele carenţei la nivelul educaţiei raţionale fondate pe primatul principiului realităţii.

Psihanaliza aplicată
_____________

Home

Editorial

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa