Carl Jung > Interpretarea viselor > Articole

Seriile de vise la Jung și Freud

de Jean Chiriac

În lucrarea sa Psihologie și alchimie (1), Jung ne oferă ca ilustrare a teoriilor sale (în speță, procesul de individuație) o serie de vise colectate de la un singur pacient. Jung interpretează aceste vise și precizează că interpretarea nu s-a făcut in prezența pacientului, astfel încît acesta nu a fost influențat.

    ... Cel care a avut visele... nu a aflat nimic de aceste interpretări și de aceea nu a fost prejudiciat de nici un fel de aprecieri. (Op. cit. p. 48)

Știm deja că Jung acorda o mare importanță seriilor de vise. Aceste serii ar trebuie să reia teme sau idei latente pe care să le prezinte iar și iar pînă în momentul în care ele sînt asimilate de conștiința visătorului. Cînd interpretarea unui vis este greșită sau insuficientă, seria de vise ajută la corectarea ei sau la adăugarea unui element semnificativ.

    Este ca și cum ne-am afla nu în fața unui text, ci a mai multor texte, care luminează termenii necunoscuți din toate părțile, astfel încît lectura tuturor textelor este suficientă pentru a clarifica dificultățile de sens ale fiecăruia în parte. (Op. cit. p.47)

Jean-Luc Picard foto
Jean-Luc Picard - un simbol al creativității
Recent am avut ocazia să interpretez cîteva vise visate, într-un interval scurt - ce-i drept - dar care reiau tema liderului sau șefului. Într-unul din vise apare Jean-Luc Picard, comandantul navei Enterprise, din StarTreck, care îl asistă pe visător în munca sa de diagnosticare a unui caz.

Acest vis a fost interpretat parțial cu gîndul la Jung, la teoria arhetipurilor. Am văzut, de pildă, în Jean Picard o imagine a arhetipului centrului, care organizează și (re)centrează personalitatea visătorului.

Următorul vis a adus în discuție un nou lider - un personaj real din viața visătorului, cu alura de șef (un patron care conduce o firmă de construcții, actualmente în faliment). Ideea liderului se continuă - astfel - deși pe alt plan.

Interpretarea a stagnat de astă dată pentru că s-a ridicat următoarea întrebare: oare, apariția personajului din al doilea vis nu este determinată de analiza visului anterior?

Altfel spus, Freud știm că afirmă (pe bună dreptate) că materialul visului îl constituie întotdeauna impresiile zilei anterioare visării. Astfel, dacă analizăm conținutul manifest al unui vis, constatăm că el este format din materiale recente - de obicei produse în ziua care a precedat visul. Freud oferă exemple în acest sens dar și noi avem confirmarea acestei constatări.

În acest context se pune într-adevăr întrebarea dacă al doilea vis la care m-am referit aici nu preia ideile și imaginile atinse în treacăt cu ocazia analizei primului vis, care s-a petrecut cu o zi înainte?

Analizînd al doilea vis, făcînd abstracție de primul (deci, nu într-o serie jungiană), ajungem la cu totul alte idei.

Al doilea lider visat poate fi și o aluzie la un bun amic al visătorului, decedat recent. Discutînd despre acesta din urmă, visătorul a relatat deschis că defunctul a fost un om care s-a ratat, care nu și-a atins potențialul. El avut o activitate artistică, creatoare (poate și de aici identificarea cu liderul din construcții), la care a renunțat ulterior pentru a obține o confirmare socială sigură, ca angajat public. În al doilea vis, ideea de lider este secundară - importantă este renunțarea la creativitate, ceea ce se poate traduce pe multe planuri, incluzîndu-l și pe cel sexual (cum ar face Freud).

Așadar, în spatele conținurului manifest ghicim cu totul alte idei care, așa cum am arătat, se leagă de un cu totul alt personaj.

Acest vis nu pare să aibă, în realitate, nicio legătură cu primul (în care apare Picard) și astfel ideea jungiană că o suită de vise cu aceeași temă tratează un motiv comun pare că nu se susține.

Există totuși unele amendamente de făcut: aici nu avem o suită care se întinde pe un interval de ani, adică zeci de vise care să acopere un interval de cîțiva ani, așa cum pretinde Jung.

În al doilea rînd, visătorul a fost la curent cu semnificația primului său vis (pacientul lui Jung din cartea citată nu era la curent cu sensul viselor sale).

În fine, cînd analizăm un arhetip prezent în vis trebuie să ținem cont că unele aspecte ale lui sînt proiectate în personaje reale din viața visătorului. Și atunci se impune o analiză de tip freudian. Practic, tehnicile se împletesc: cînd Freud, cînd Jung...

Este interesant de arătat.în acest context, că Pickard din primul vis trimite la ideile de explorare, pionierat, deci, pe un anumit plan, la creativitate, contrar personajului din al doilea vis, amicul defunct, care a renunțat la creativitate. Dacă insistăm pe această duirecție, cele două vise par că țintesc la același motiv: lipsa creativității, abandonul interesului pentru explorare etc. Analiza visătorului ar putea scoate la suprafață carențe de acest gen și de aici probleme de adaptare (la cerințele vieții lăuntrice). În concluzie, seria de vise ar avea semnificația acordată de Jung...

Știu că freudienii, ca de altfel și jungienii, vor protesta și nu vor admite ideea de completare a tehnicilor. Dar, oare, au ei alte explicații (și soluții) care să acopere cele spuse aici? (2)

Note:
1. Psihologie și alchimie, versiunea în limba română de Carmen Oniți, Teora, 1996, vol. I.

2. Jung nu a negat nicodată că în psihoterapie (și în lucrul cu visele), pînă la un moment dat, trebuie utilizată analiza de tip freudian.

icon
Resurse online:
Mai multe informații despre conținut manifest obții urmînd cursul AROPA de inițiere în psihanaliză: Metode psihanalitice de investigare a inconștientului - detalii
aici. De aemenea, despre arhetipuri în vise afli mai multe urmînd cursul nostru despre metoda jungiană de interpretare a viselor - detalii aici.

Forum
Poți comenta acest articol în forumul nostru de discuții dedicat lui Carl Jung de la adresa
http://www.psihanaliza.org/forum/ . Înscrierea în forum este gratuită.

 

©2016, AROPA. Toate drepturile rezervate.