Carl Jung > Dicționar

Dicționar de termeni jungieni

Amplificare. Metodă de asociere în munca de interpretare a viselor bazată pe elemente extrase din surse diverse ca: mitologie, religie, folclor, simbolism etc.

Anima. Arhetipul feminității la bărbat. -> Vezi și articolul despre anima.

Animus. Arhetipul masculinității la femeie. -> Vezi și articolul despre animus.

Anthropos. Omul primordial, imagine arhetipală a totalității în alchimie, religie și filozofia gnostică.

Arhetip. Element structural primordial al psihicului uman. Arhetipul este o predispoziție latentă pentru experiențe specific umane ca de pildă: naștere, moarte, maternitate, dragoste etc. Arhetipul este pe plan psihic ceea ce reprezintă trăsăturile comportamentale în biologie.

Asimilare. Procesul de integrare conștientă a conținuturilor inconștientului personal sau colectiv. Asimilarea se face în urma elaborării conștiente în procesul terapeutic. -> Vezi și inconștient.

Asociații (metoda) / Testul asociațiilor 1. Metoda asociațiilor libere este o tehnică descoperită de Sigmund Freud constînt în vorbirea liberă fără nicio intervenție intenționată rațională. Metoda este folosită și la interpretarea viselor atunci cînd i se cere visătorului să spună ce îi sugerează fiecare fragment de vis. 2. Jung folosește o altă metodă a asociațiilor, în psihoterapie, constînd într-o listă de cuvinte inductoare la care pacientul este rugat să răspundă spontan cu orice îi vine în minte. Măsurînd timpul de reacție se poate determina complexul constelat.

Bătrînul înțelept. Imagine arhetipală personificînd semnificația și sensul. În procesul de individuație, Bătrînul înțelept personifică inconștientul colectiv sau Sinele. -> Vezi și procesul de individuație.

Compensație. Proces natural de restabilire a unui anumit echilibru bazal în psihic.

Complex. Un grup de idei și reprezentări inconștiente investite emoțional.

Coniunctio. Sau "conjuncție", termen folosit în alchimie pentru a desemna unirea opușilor. Psihologic, el desemnează unirea conștientului și inconștientului, proces care se mai numește și individuație.

Constelare. Activare a unui complex psihic, personal sau a unui conținut arhetipal.

Conștiință. La Jung, psihicul este compus din conștient și inconștient (procesele asociate acestor instanțe). Conștiința se referă la capacitatea de a fi conștient.
-> Vezi și inconștient.

Conținut latent. În teoria fromării viselor la Sigmund Freud, conținutul de idei al visului, în speță refulate.

Conținut manifest. În teoria formării viselor la Sigmund Freud, aspectul pe care îl îmbracă visul atunci cînd este visat.

Fenomen funcțional. Proces de reprezentare simbolică a activității mentale în vis. Conceptul a fost forjat de H. Silberer.

Funcție transcendentă. Se referă la procesul unirii conștiinței cu inconștientul. Propriu-zis este tranziția de la o situație de blocaj către o alta, dezinhibată, care decurge din analiza constructivă a conținuturilor inconștientului manifestate în vise. Psihoterapeutul mediază acest proces. -> Vezi și conștiință, inconștient.

Imagine arhetipală. Forma sau reprezentarea pe care o capătă arhetipul în viața

Imaginație activă. Metodă de asimilare a conținuturilor inconștientului prin experimentarea lor ca fantezii în stare de veghe.

Inconștient. Termenul desemnează acea parte a minții care nu este direct accesibilă minții conștiente. Psihanaliza descrie pentru prima oară conținuturile inconștientului și propune tehnicile de explorare. -> Vezi și inconștient personal, inconștient colectiv.

Inconștient colectiv. Distinct de inconștientul personal, conține arhetipuri sau reprezentări colective.

Inconștient personal. Numele sub care este cunoscut inconștientul psihic în sens freudian, identificat cu pulsiunile sexuale și agresive refulate.

Inflație. Proces psihologic de identificare a eului cu un arhetip. Rezultatul este o supradimensionare excesivă a eului care își atribuie conținuturi care aparțin psihicului colectiv.

Inconștient personal. Inconștientul în sens freudian, distinct de cel colectiv (arhetipal), compus în principal din refulări.

Individuație. Proces complex de sinteză a Sinelui care constă în speță în unificarea inconștientului și conștiinței (vezi și proces de individuație).

Inflație. În urma identificării cu o imagine arhetipală, efectul acestei identificări care constă în exagerarea proporțiilor eului personal.

Libido.La Jung, tendință spre, apetit, energie psihică ce se poate transmite instinctelor. La Freud libidoul este sexual.

Nevroză. Afecțiune psihică caracterizată în special printr-o incapacitate temporară sau permenentă de adaptare la anumite cerințe ale lumii exterioare sau interioare (sufletești). Inhibițiile, fobiile, carențele sexuale etc. sînt căteva din simptomele specifice nevrozei.

Numinos. Desemnează calitatea imaginilor arhetipale de a inspira sentimente puternice de panică, devoțiune etc.

Participare mistică. Termen preluat din antropologie - desemnează procesul de identificare a subiectului uman cu fenomene, obiecte, ființe exterioare în scopul preluării eficacității lor sau determinării unor efecte specifice în lumea exterioară.

Persona. Masca eului, expresia sa socială, modul cum ne percep alții.

Piatra filozofală. Termen alchimic identificat de Jung cu Sinele. -> Vezi și procesul de individuație, Sine).

Proces de individuație. În viziunea lui Jung, scopul unei psihoterapii depășește adeseori tratamentul prorpiu-zis al nevrozei. Anumite fantasme și vise cu conținut arhetipal deschid la unii pacienți calea unei evoluții mai departe spre realizarea totalității psihice sau a Sinelui. -> Vezi și articolul dedicat procesului de individuație.

Proiecție. Proces psihic autonom prin care se atribuie lumii exterioare însușiri ale eului individual.

Psihanaliză. Termenul desemnează mai multe aspecte: metodele specifice de investigare a minții, o tehnică psihoterapeutică bazată pe aceste metode și suma tuturor cunoștințelor derivate din primele două. Psihanaliza a fost creată de Sigmund Freud.

Psihologie analitică. Derivată din psihanaliză, p. a..desemnează contribuțiile lui Carl Jung.

Quaternitate. Reprezentare a totalității psihice prin imagini pătrate. -> Vezi și totalitate psihică.

Refulare. Proces psihic autonom care constă în respingerea și împiedicarea traducerii în act a unor tendințe psihice cu caracter imoral. Refularea este inversul reprimării, care este aplicată conștient. Conceptul a fost creat de Freud.

Refulat. Produsul refulării: reprezentare asociată pulsiunii refulate.

Sine. Totalitate psihică, complexă, alcătuită dintr-o conjuncție de contrarii conștient-inconștient. Realizarea sinelui este scopul procesului de individuație.
-> Vezi și procesul de individuație.

Simbol. Spre deosebire de definiția freudiană în care un simbol este o comparație în care termenul comparat dispare, la Jung simbolul este reprezentarea a ceva total necunoscut de eu.

Syzygia. Pereche de contrarii ca, de pildă, animus-anima.

Sincronicitate. Coincideță semnificativă a două sau mai multe fenomene psihice și fizice, ce nu sînt conectate cauzal.

Supraeu. La Freud, instanță a personalității psihice (în a adoua topică) care se constituie prin identificare și operează ca instanță morală în relație cu eul.

Teleologie. La Jung, desemnează procesele psihice care conduc către un scop care nu este determinat de cauze exterioare.

Totalitate psihică. Stadiu de realizare a omului plenar spre care tinde psihicul (sufletul) în mod natural. -> Vezi și Sinele.

Umbra. Se referă la spectele negative ("întunecoase") ale personalității individului - poate fi echivalată cu inconștientul freudian (vezi inconștientul personal). -> Vezi și articolul despre umbră.

Vis. La Jung, manifestare spontană și naturală a psihicului total.

--
Dicționrul nu este complet. Vor urma și alți termeni. Dacă dorești să fii la curent cu noutățile, înregistrează-te pe lista noastra newsletter (vezi bara de meniu din stînga).

©2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.