Mitologie

Psihanaliză şi mitologie

În general vorbind, Freud interpretează miturile şi simbolurile pe baza teoriilor pe care le aplică la analiza viselor şi în practica analitică.

Miturile nu sunt pentru Freud decît creaţii spontane la care participă aceleaşi forţe psihice şi procese ca în simptomele nevrotice. Un loc primordial îl ocupă în formarea miturilor complexul lui Oedip - ura faţă de tată şi dorinţa de a poseda mama - angoasa de castrare, naşterea cu a sa teorie cloacală etc.

Este de remarcat, chiar dacă tratarea miturilor în această modalitate, psihanalitică, ni se pare reducţionistă, că numai prin Freud admitem că miturile au un sens în afară de a fi amintiri voalate ale momentelor anistorice din evoluţia umanităţii sau pure ficţiuni (minciuni, cum declara Platon) destinate plăcerii. Deci miturile au sens şi semnificaţie, ele repetă veşnic temele principale ale dinamicii mentale umane.

Un exemplu de tratare psihanalitică a unei imagini mitice este articolul lui Freud, Capul Meduzei (1922) (traducerea în româneşte a fost publicată în revista OMEN).

Pe scurt, vederea horifiantă a capului decapitat al Meduzei este redusă la angoasa de castrare. Iată ce zice Freud: "A decapita= a castra. Teroarea provocată de Meduză este astfel angoasa de castrare legată de vederea a ceva. Numeroase analize ne-au familiarizat cu ocazia acesteia: ea survine atunci cînd un băieţel, care nu credea în ameninţarea cu castrarea, observă organele genitale feminine, probabil ale unei persoane adulte, înconjurate de păr..."

Interpretarea pare convingătoare dacă mai facem o echivalare, cap=penis. Capul tăiat devine astfel penisul amputat.

În articolul Vise în folclor (1911), găsim indicaţii precise la altă echivalenţă binecunoscută: fecale=aur/comoară. Freud semnalează pe bună dreptate rolul afecţiunii pe care copilul o arată fecalelor sale în producerea viselor de aur.

Un exemplu este şi visul citat şi comentat scurt de Freud:

Cineva a visat că a găsit aur iar un altul din preajma sa a adăugat şi el un vis de aur. (Ce urmează este citat exact.)

"Vecinul meu a visat odată că diavolul l-a condus la un cîmp ca să sape după aur; dar nu a găsit nimic. Apoi diavolul i-a spus: <<Este sigur acolo, numai că nu-l poţi scoate acum, dar memorează locul ca să-l recunoşti iar>>.

Când omul a cerut să marcheze locul cu un semn, diavolul i-a sugerat <<Fă-ţi nevoile pe el astfel că nimeni nu va bănui că e aur ascuns acolo şi vei putea recunoaşte exact locul.>> Omul a făcut întocmai şi s-a trezit constatînd că a făcut în pat."

(Concluzia pe scurt.) Pe cînd ieşea din casă, îşi puse capişonul ca să constate că pisica îşi făcuse nevoile în el în aceeaşi noapte. Astfel că trebui să-şi spele capul şi părul. "Astfel, visul său de aur s-a preschimbat în murdărie."

Mai citeşte despre:

-> Simbolismul labirintului

-> Note despre psihanaliza basmului

--

<= Înapoi la secţiunea aplicaţii