Am putea spune că Jung s-a ocupat de religie pe tot parcursul activităţii sale. Depinde, însă, de ce înţelegem prin "religie".Jung numeşte abordarea sa o
teologie raţională. El susţine că viaţa noastră psihică inconştientă şi mai ale arhetipurile care o populează sînt religie experenţială.
Faptul religios, experienţa religioasă devin pentru Jung un
eveniment psihic pe care el îl studiază cu instrumentele psihanalizei sale.
Jung stăruie asupra acestei idei.
De aceea îndrăzneşte să spargă gheaţa tradiţiei (religiei instituţionalizate) catolice şi
protestante ca să scrie o psihologie a liturghiei, şi, mai mult, să-l analizeze pe însuşi Christos ca să conchidă că "dacă n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat". Pentru că Christos este un simbol al
sinelui, altfel spus, proiecţia sinelui colectiv (al credincioşilor).(1)
Astfel, studiind textele biblice, Jung poate revela fenomenologia sinelui.
Era Jung religios? Da, zice el într-un interviu. Nu e nevoie să
creadă ca un devot obişnuit pentru că el ştie. Dumnezeu este arhetipul!
Desigur că atitudinea psihologizantă i-a atras lui Jung atacuri peste atacuri.
Dar replica sa nu s-a lăsat aşteptată: ca
psihanalist, îl interesează experienţa lui Dumnezeu în psihic (suflet).
Jung a fost fiu de pastor protestant. El ne povesteşte în acest sens cît de uimit a fost cînd întrebîndu-l pe tatăl său dacă l-a
văzut pe Christos, acesta a fost total confuz pentru că nu-şi imaginase că Christos poate fi văzut.
Această întîmplare, care l-a revoltat pe tînărul Jung, l-a urmărit toată viaţa, stîrnindu-l să
dovedească cum că Dumnezeu poate fi cunoscut şi trăit chiar, dacă nu direct, prin arhetipurile sale.
Dacă ar fi cunoscut lucrările lui Grigorie Palamas ar fi aflat despre filozofia energiilor necreate şi ar fi
fost surprins să constate că psihologizarea trăirii religioase este fără îndoială un subiect teologic.
Căci, da, Dumnezeu poate fi cunoscut prin fenomenologia arhetipală şi experimentat, deci, ca arhetip
.
Aceste idei nu pot fi susţinute în lumea occidentală dominată de catolicism şi protestantism. Din nefericire, Jung nu a cunoscut creştinismul ortodox care ar fi oferit alte perspective studiilor sale.
Note:
1.Şi se apropie astfel de mistica orientală care, la Ramana Maharshi de exemplu, susţine că Dumnezeu este în interior, în inima (mistică) a fiecăruia.
--
Articol de Jean Chiriac