Am putea spune că Jung s-a ocupat de religie pe tot parcursul activităţii sale. Depinde, însă, de ce înţelegem prin "religie".Jung numeşte abordarea sa o teologie
raţională. El susţine că viaţa noastră psihică inconştientă şi mai ale arhetipurile care o poluează sînt religie experenţială.
Faptul religios, experienţa religioasă devin pentru Jung un fapt psihic pe
care el îl studiază cu instrumentele psihanalizei sale. Jung stăruie asupra acestei idei.
De aceea îndrăzneşte să spargă ghiaţa tradiţiei (religioase instituţionalizate) catolice şi protestante ca să
scrie o psihologie a liturghiei, şi, mai mult, să-l analizeze pe însuşi Christos ca să conchidă că "dacă n-ar fi existat ar fi trebuit inventat" Pentru că Christos este un simbol al sinelui, altfel spus,
proiecţia sinelui colectiv (al credincioşilor).(1)
Astfel, studiind textele biblice, Jung poate revela fenomenologia sinelui.
Era Jung religios? Da, zice el într-un interviu. Nu e nevoie să creadă ca un devot
obişnuit pentru că el ştie. Dumnezeu este arhetipul!
Desigur că atitudinea psihologizantă i-a atras lui Jung atacuri peste atacuri.
Dar replica sa nu s-a lăsat aşteptată: ca psihanalist îl
interesează experienţa lui Dumnezeu în psihic (suflet).
Jung a fost fiu de pastor protestant. El ne povesteşte în acest sens cît de uimit a fost cînd întrebîndu-l pe tatăl său dacă l-a văzut pe
|Christos, acesta a fost total confuz pentru că nu-şi imaginase că Christos poate fi văzut.
Această întîmplare care l-a revoltat pe tînărul Jung l-a urmărit toată viaţa stîrnindu-l să dovedească cum că
Dumnezeu poate fi cunoscut şi trăit chiar dacă nu direct, prin arhetipurile sale.
Dacă ar fi cunoscut lucrările lui Grigorie Palamas ar fi aflat despre filozofia energiilor necreate şi ar fi fost surprins să
constate că psihologizarea trăirii religioase este fără îndoială un subiect teologic. Căci, da, Dumnezeu poate fi cunoscut prin fenomenologia arhetipală şi experimentat, deci, ca arhetip.
Aceste idei nu pot
fi susţinute în lumea occidentală dominată de catolicism şi protestantism. Din nefericire, Jung nu a cunoscut creştinismul ortodox care oferă alte perspective studiilor sale.
Note:
1.Şi se apropie astfel de mistica orientală care, la Ramana Maharshi de exemplu, susţine că Dumnezeu este în interior, în inima (mistică) a fiecăruia.
--
Articol de Jean Chiriac