Treptele procesului de individuaţie

de Jean Chiriac

Individuaţia este un proces autonom de realizare a totalităţii individului experimentată ca plenitudine psihică. În termenii lui Jung, individuaţia înseamnă realizarea sinelui, care este conjuncţia conştiinţei şi inconştientului. În atingerea practică a acestui scop interpretarea viselor joacă un rol dominant deoarece visele sînt expresii ale inconştientului, atît personal cît şi colectiv.

Se poate stabili o succesiune de trepte care conduc la ţelul final.

1. Prima treaptă este asimilarea umbrei. În psihologia lui Jung, umbra reprezintă partea negativă (neagră) a eului. Cu alte cuvinte e vorba de aspecte etice respinse de eu, şi care sînt proiectate în alte persoane ca aparţinînd lor. Asimilarea umbrei înseamnă recunoaşterea acestor carenţe morale ca făcînd poarte din propria noastră personalitate. În vise, umbra poate apărea sub forma unor persoane apropiate - prieteni, rude, colegi de serviciu - care manifestă trăsături de comportament criticabile din punctual nostru de vedere. De exemplu, un individ cu înclinaţii alcoolice sau mizantrop, poate încarna propriile noastre înclinaţii de acest tip şi apărea în vis sub forma unui personaj cunoscut - un prieten sau rudă. Prezenţa lui în vis ne produce neplăcere şi automat îl respingem ca indezirabil.

2. A doua treaptă este confruntarea cu anima (la femeie, animus). Anima este feminitatea bărbatului şi în general trăirea afectivă, emoţională. Arhetipul animei controlează relaţia bărbatului cu femeia în diferitele stadii, de la relaţia fiu-mamă, la cea conjugală. Anima poate simboliza diferite trăiri, de la femeia care trezeşte erosul bărbatului, la ghidul spiritual sau zeiţa supremă (Isis, la egipteni, Fecioara Maria, la creştini).

3. A treia treaptă este întîlnirea cu arhetipul Bătrînului înţelept. Acestă imagine încarnează inţelepciunea înnăscută în noi, sensul, semnificaţia, este spiritul sau spiritualul (a nu se confunda cu intelectul). Bătrînul înţelept simbolizează o gîndire aparte, total străină eului, o înţelepciune universală şi atemporală.

El poate fi în vise un guru (Buddha, Ramana Maharshi), profesor (Albert Einstein), medic (Sigmund Freud), preot (Albert Scweitzer) etc. Pe scurt, orice personalitate publică cu autoritate, care oferă sfaturi sau învăţături. Jung afirmă că acest arhetip se manifestă în momente de viaţă dificile (care, de altfel declanşează procesul de individuaţie), şi oferă, practic, o punte de trecere de la dificultatea iniţială la o stare de echilibru resimţită ca salvatoare. (Numită funcţie transcendentă).

4. Finalul procesului de individuaţie poate fi semnalat prin viziunea mandalelor, care sînt diagrame care desenează scheme ale sinelui, ale psihicului complet. Acest mandale sînt viziuni spontane, individuale, care trebuie înţelese şi integrate în contextul mental al fiecăruia.(1)

Trebuie semnalat un lucru esenţial: procesul de individuaţie nu este în general unul finalizabil într-un termen dat. Inconştientul nu poate fi asimilat total - el este practic infinit în manifestare. De aceea procesul însuşi poate dura toată viaţa sau se poate finaliza postum!

De asemenea, drumul care duce la realizarea individuaţiei nu este unul direct, ci unul cu ocolişuri şi extreme (enantiodromie), care situează individul în posturi contradictorii şi provocînd adeseori suferinţe morale insuportabile.

În fine, individuaţia nu apare ca necesitate la toţi oamenii. Acest aspect explică de ce visele care indică acest proces apar doar la o minoritate caracterizată prin interiorizare şi interes pentru spiritualitate.

În celebra sa carte autobiografică, Viaţa mea, Jung începe cu cuvintele: "Viaţa mea este povestea autorealizării inconştientului".(2) Deci ceea ce înţelege el prin individuaţie nu este o împlinire pe planul eului, ca de pildă o carieră profesională respectabilă, o căsătorie reuşită, succes financiar etc. ci o completă actualizare a potenţialului inconştientului care merge dincolo de limitele vieţii sociale, spre împlinirea spirituală. Cu toate acestea, Jung atrage atenţia că în paralel cu efortul de realizare a individuaţiei, individul trebuie să menţină priza la realitatea printr-o minimă capacitate de integrare socială.

Note:
1. Stadiile descrise mai sus nu se succed neapărat în această ordine ci pot apărea cu interferenţe. Asta face ca o schemă formală de analiză a procesului de individuaţie să fie imposibilă.

2. "Tot ce există în inconştient caută să se manifeste în afară şi de asemenea personalitatea doreşte să evolueze pornind de la condiţiile sale inconştiente şi să se experieze ca un tot". C. G. Jung - Memories Dreams, Reflections, Vintage Books, 1989, p. 3.)

Mai citeşte:

• Ce este procesul de individuaţie

Resurse:

• Lucrarea cu cele mai multe informaţii şi mai ales exemple despre procesul de individuaţie este fără îndoială Psihologie şi alchimie (pentru versiunea românească vezi bibliografia Jung).
   
• Se pot citi de asemenea, Sincronicitate - Principiul de înlănţuire a-cauzală (versiunea engleză: Synchronicity - An Acauzal Connection Principle) şi Viaţa mea (vezi bibliografia în româneşte).
   
• Procesul de individuaţie, mai precis cum apare el în vise, este tratat şi în cursul nostru Jung şi visele. Mai multe detalii aici.